În grija cui ești la Vestmed? Portret de doctor ortoped, antreprenor și OM – Dr. Mihai Hurmuz

Mihai Hurmuz este ortoped, antreprenor – fiind unul dintre fondatorii Clincii Vestmed – și, la finele zilei, un familist convins, cu pasiuni precum sportul și gătitul. Îi plac provocările atât în medicină, cât și cele pe care le reprezintă deschiderea și creșterea unei clinici medicale private. De la planificare și acte, la închegarea unei echipe de medici pregătiți, pacienți atât la Reșița, cât și la spital în Timișoara, Mihai Hurmuz își împarte viața între cele două orașe, între profesia de medic și antreprenoriat, între pasiunea pentru ortopedie și familie. Îi plac cel mai mult oamenii “puși pe picioare”, este degajat, deschis și un adevărat profesionist.

1. 1. Ce te-a determinat să urmezi medicina și de ce specializarea de ortopedie și traumatologie? 

Pornirea pentru medicină am descoperit-o prin clasa a X-a, ghidat fiind de profesoara de biologie, doamna Broască. În familia mea toți au avut o formare de profil real, dar eu instinctiv am avut atracție către medicină și partea umană.

Specializarea în ortopedie și traumatologie a fost o alegere firească, având în vedere că sunt un tip tehnic, căruia îi place mult “să meșterească” și având o manualitate destul de bună. De mic copil am desfăcut, și în general am și refăcut, marea majoritate a jucăriilor.

 

2. 2. Care consideri că sunt provocările acestei specializări? 

Ortopedia reprezintă un domeniu foarte vast și într-o dinamică permanentă. Suntem foarte conectați cu tehnica și cu industria inginerească medicală.

Chirurgia minim-invazivă (artroscopia), chirurgia robotică, imprimarea 3D de modele sau implanturi reprezintă toate domenii cu o dezvoltare continuă, care ne dau posibilitatea să obținem rezultate mai bune pentru pacienții noștri, dar ne și obligă să fim permanent mai buni și să ne depășim constant limitele.

 

3. 3. Care crezi că sunt recompensele unei astfel de specializări?

Pacienții puși pe picioare! Mulțumirea pacienților care își reiau activitățile la nivelul dorit este cea mai mare satisfacție.

 

4. 4. Cum a fost formarea ta profesională?

Facultatea am terminat-o la Timișoara, după care a urmat rezidențiatul în Ortopedie pe care l-am efectuat în Spitalul Clinic Militar de Urgență, sub coordonarea Prof. Dr. Tatu.

Am avut norocul ca în timpul rezidențiatului să beneficiez de o serie de fellowships (burse) în Austria, Spania și Portugalia care mi-au oferit șansa de a vedea modalitatea de lucru a colegilor din alte țări și sisteme medicale.

De asemenea, după terminarea rezidențiatului, am efectuat o serie de cursuri de chirurgie artroscopică (genunchi, umăr, gleznă) și protezare în Anglia și Germania, precum și câteva vizite de lucru surgeon-to-surgeon.

 

5. 5. Ai deschis o clinică, alături de Răzvan, într-un oraș care până acum nu avea o clinică medicală privată. De ce ai ales Reșița?

Decizia de a deschide clinica în Reșița a venit natural pentru amândoi, pentru că atât eu, cât și Răzvan suntem reșițeni. Cunoșteam foarte bine zona, eu consultam în Reșița de circa un an de zile și am tratat de-a lungul timpului mulți oameni din această regiune. Știam că nu exista o clinică în care să fie integrate mai multe specialități, să aducă la un loc specialiști care să asigure o evaluare și un tratament integrat într-o echipă multidisciplinară.

 

6. 6. Ce provocări a adus această nouă etapă a vieții tale?

Multe bătăi de cap… multiple provocări, unele prevăzute, altele neprevăzute, dar cea mai mare provocare este schimbarea mentalității oamenilor din Caraș Severin vis-a-vis de actul medical. De acum, pentru foarte multe probleme de sănătate, nu mai este nevoie de o deplasare la Timișoara.

 

7. 7. Cât de diferit este să fii atât medicul specialist, cât și fondatorul unei clinici?

Dacă pentru activitatea medicală, mai ales cea chirurgicală, am învățat aproape toată viața de până acum, pentru cea antreprenorială pot spune că sunt pe “băncile liceului”. Paralela cu liceul o fac din perspectiva drumului de formare, dar și pentru că liceul absolvit în Reșița mi-a permis să am aproape prieteni foarte buni, cu formări diferite, care au ajutat cu mult entuziasm diverse faze ale “nașterii” acestei clinici.

Sunt diferite cele două ipostaze, dar au și asemănări. Amândouă cer implicare, concentrare, voință, perseverență, susținere, divinitate și… un pic de noroc.

 

8. 8. Cât de complicat, sau ușor, este să deschizi o clinică medicală în România?

Să deschizi o clinică nu e greu, să reușești să coagulezi o echipă medicală puternică nu e ușor.

Avem un colectiv foarte frumos, colegi recunoscuți în domeniul lor, tineri pasionați și empatici. Drumul organizării și gândirea activității, care au durat aproape un an de zile, ne-au permis sa găsim deschidere în randul colegilor noștri, profesionisti desavarsiti, care au avut incredere in ideea și în “nebunia” noastră.

 

9. 9. Care crezi că este cel mai important atu al unui doctor?

Empatia.

 

10. 10. Cât cântărește factorul uman în această profesie?

Nimeni nu vine la medic de drag, toată lumea vine cu o problemă și atunci e nevoie să asculți fiecare pacient, să îi înțelegi neliniștea, frica și să îi explici tot procesul de vindecare și, mai ales în cazul nostru, timpul chirurgical.

 

11. 11. Ce te motivează să continui și să te perfecționezi? Curiozitate, dorința de a învăța?

Dorința de a putea oferi cele mai bune metode de tratament pacienților.

 

12. 12. O întrebare clasică, dar utilă pentru cei care vor să te cunoască mai bine: unde te vezi peste cinci ani?

Într-o mare familie Vestmed în care pacientul să fie ascultat, evaluat și tratat cu empatie, respect și la standarde europene.

 

13. 13. Ce ai schimba la sistemul medical din România? 

Sunt multe de discutat și nu sunt eu în măsură să sugerez schimbări, dar ce consider că ar fi un real beneficiu pentru sistem și pentru pacienți deopotrivă ar fi o educație medicală precoce, prezentă încă din clasele primare care să dezvolte cu adevărat latura preventivă și profilactică a medicinii.

 

14. 14. Profesezi și la Spitalul Militar din Timișoara. Consideri că experiența aceasta e diferită față de alte spitale?

Sunt norocos că lucrez într-un spital clinic care dispune de toate dotările și în care am șansa să aplic cele mai noi metode de tratament pacienților ortopedici. Dotările și organizarea fiecărui serviciu diferă, dar cel mai important e că în Spitalul Militar putem oferi tratament la standardele actuale tuturor patologiilor ortopedice.

 

15. 15. Cine este Mihai în afara orelor de program? Ce hobby-uri ai?

Mă mândresc cu familia mea, soția Marinela, medic psihiatru și cele doua fete, Sara de șase ani jumătate și Vera de un an și cinci luni.

Îmi place mișcarea, am crescut cu tabere și concursuri de ski, sport pe care îl practic cu foarte mare plăcere. Îmi place să alerg și particip când pot la diverse concursuri. De asemenea, îmi place foarte mult să gătesc.

 

16. 16. Dacă nu erai medic, ce altă carieră crezi că ai fi urmat?

Nu m-am gândit niciodată la altceva, dar sigur ar fi trebuit să presupună ceva manualitate, tehnică, adrenalină.

 

17. 17. Ce apreciezi cel mai mult la oameni?

Puterea de a spune ce gândesc.