Ce este artera aortă?
Aorta, cea mai mare arteră din corpul uman, pornește din ventriculul stâng al inimii și se extinde până în cavitatea abdominală. Principala funcție a acestei artere vitale constă în transportul sângelui oxigenat către majoritatea organelor, cu excepția plămânilor. Aorta este subdivizată în două secțiuni distincte: aorta toracică și aorta abdominală. Aorta toracică include trei componente esențiale – aorta ascendentă, arcul aortei și aorta descendentă. Continuarea aortei în regiunea abdominală este reprezentată de cele două artere iliace, artera iliacă stângă și artera iliacă dreaptă.
Ce este un anvrism de aortă?
Termenul „anevrism” se referă la extinderea anormală a unui vas de sânge, manifestată într-o porțiune slăbită a peretelui vascular, creând o dilatare asemănătoare unui balon. Pe măsură ce rezistența vasului sanguin scade, există un risc crescut ca anevrismul să se extindă și să se rupă. Anevrismele pot să apară în diverse zone, dar sunt întâlnite cel mai frecvent la nivelul arterei aorte și în sistemul cerebral.
Dilatarea anormală a unui segment al aortei, cunoscută sub denumirea de anevrism aortic, prezintă un pericol crescut de expansiune și rupere, afectând diverse porțiuni ale acestei artere vitale. Anevrismul survine atunci când diametrul segmentului afectat depășește cu 50% diametrul normal al respectivei zone a aortei.
În funcție de porțiunea dilatată a aortei, se evidențiază trei tipuri de anevrism aortic:
- Anevrism de aortă toracică, care se împarte în trei subtipuri distincte: anevrism de aortă ascendentă, anevrism de crosă aortică și anevrism de aortă descendentă;
- Anevrism de aortă abdominală;
- Anevrism toraco-abdominal.
Anevrismul de aortă – cauze și factori de risc
Anevrismul de aortă, această dilatare patologică a peretelui vascular, poate fi declanșat de diverse cauze, iar anumite factori de risc pot amplifica probabilitatea apariției sau agravării acestei afecțiuni. Printre principalii factori declanșatori se numără:
- Ateroscleroza. Depunerea de plăci de aterom pe peretele vascular contribuie la slăbirea structurii acestuia.
- Hipertensiunea arterială netratată. Presiunea arterială crescută exercită o presiune excesivă asupra pereților aortei, contribuind la slăbirea și dilatarea acesteia.
- Obiceiuri vicioase, cum ar fi fumatul. Substanțele toxice din tutun pot afecta negativ peretele vascular, facilitând apariția anevrismului.
- Traumatisme, inclusiv accidente. Loviturile puternice sau traumatismele pot afecta structura normală a aortei și pot contribui la formarea unui anevrism.
- Endocardita infecțioasă. Infecțiile la nivelul inimii pot afecta și slăbi peretele aortei, favorizând dezvoltarea anevrismului.
- Anomaliile genetice. Predispoziția genetică poate juca un rol important în susceptibilitatea la anevrismul aortic.
Există câteva categorii de persoane care prezintă un risc crescut de a dezvolta anevrisme aortice, iar anumite circumstanțe pot agrava această situație:
- Istoric familial de anevrism. Persoanele cu antecedente familiale de anevrism cerebral, aortic sau alte tipuri de anevrisme sunt expuse unui risc crescut.
- Vârsta. Anevrismele de aortă sunt mai frecvente la persoanele în vârstă, cu vârsta de peste 65 de ani.
- Sexul. Bărbații au o prevalență mai mare a anevrismelor aortice în comparație cu femeile.
- Antecedente de anevrisme. Pacienții care au suferit anterior de anevrisme prezintă un risc crescut de recurență a acestei afecțiuni.
Simptome
Simptomele unui anevrism aortic variază în funcție de localizare și stadiul în care se află. Este esențial să fii conștient de semnalele pe care corpul tău le poate transmite în cazul acestei afecțiuni. Iată ce simptome pot apărea în diferitele tipuri de anevrisme:
Anevrism de aortă toracică
- Dificultăți în respirație. Din cauza presiunii exercitate asupra plămânilor sau a traheei, pacienții pot simți o senzație de sufocare sau dificultăți în respirație.
- Durere ascuțită în piept. Durerea poate fi similară cu cea a unui atac de cord și poate radia în spatele sternului.
- Durere în partea superioară a spatelui. Disconfortul sau durerea se poate extinde către spatele superiour și regiunea umărului.
- Tulburări de deglutiție. Presiunea exercitată asupra esofagului poate provoca dificultăți în înghițire.
Anevrism de aortă abdominală
- Disconfort abdominal. Pacienții pot experimenta senzații de disconfort sau presiune în abdomen.
- Dureri de spate sau de șold. Durerea poate iradia în partea inferioară a spatelui sau în zona șoldurilor.
- Dureri la nivelul picioarelor sau în zona inghinală. Anevrismul poate afecta circulația sângelui către membrele inferioare, provocând dureri în picioare sau în zona inghinală.
Este important să menționăm că apariția acestor simptome indică, de obicei, un stadiu avansat al anevrismului, cu un pericol crescut de rupere sau disecție. În consecință, dacă observi oricare dintre aceste manifestări, apelează imediat la un medic pentru a efectua investigații detaliate și a stabili un plan de tratament adecvat. Ignorarea simptomelor poate conduce la complicații severe.
Diagnosticarea anevrismului de aortă
Anevrismul de aortă este adesea descoperit întâmplător, în timpul investigațiilor de rutină sau în situațiile în care pacientul consultă medicul pentru alte probleme de sănătate. De asemenea, atunci când apar simptomele asociate anevrismului, este important să soliciți asistență medicală imediată. Pentru diagnosticarea anevrismului de aortă, sunt utilizate diverse metode imagistice, adaptate nevoilor specifice ale fiecărui pacient. Acestea includ:
- Ecografia abdominală – o metodă neinvazivă și eficientă pentru vizualizarea structurii aortei abdominale.
- Ecografia cardiacă – permite evaluarea inimii și a aortei toracice pentru identificarea anevrismelor.
- Angiografia – procedură în care se utilizează substanță de contrast pentru a evidenția detaliile anatomice ale aortei.
- Tomografia Computerizată (CT) – oferă imagini detaliate ale structurilor aortice, fiind utilă în determinarea dimensiunilor și formei anevrismului.
- Rezonanța Magnetică Nucleară (RMN) – o metodă non-invazivă care utilizează câmpuri magnetice pentru a genera imagini detaliate ale aortei.
Odată identificat anevrismul, tratamentul devine imperativ și poate implica intervenții chirurgicale, terapie medicamentoasă sau o combinație a ambelor, în funcție de evaluarea individuală a fiecărui caz. Consultă imediat medicul atunci când există suspiciunea unui anevrism de aortă pentru a stabili un diagnostic precis și a iniția un plan de tratament adecvat.
Tratamentul anevrismului aortic
La Vestmed, tratamentul anevrismului de aortă este conceput pe baza unei evaluări atente a localizării, stadiului și dimensiunilor acestuia. Pentru anevrismele de dimensiuni mici, sub 5 cm în diametru, medicul poate iniția un plan de tratament medicamentos și monitorizare periodică. Această abordare poate fi considerată suficientă în prima fază, însă, în cazul unei creșteri sau a riscului de ruptură, se va recomanda intervenția chirurgicală.
Tratamentul medicamentos pentru anevrismul aortic implică utilizarea unor clase specifice de medicamente, cum ar fi:
- Medicamente antihipertensive: inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, betablocante sau blocantele canalelor de calciu;
- Substanțe hipocolesterolemiante, cum ar fi statinele;
- Antiagregante plachetare.
În paralel, se va insista pe modificările stilului de viață, inclusiv renunțarea la fumat, adoptarea unei diete sănătoase și scăzute în sare și grăsimi, precum și monitorizarea regulată a tensiunii arteriale.
Anevrismele de aortă mai mari sau cu risc crescut de ruptură necesită abordări chirurgicale. La Vestmed, medicii specialiști folosesc două tehnici principale:
- Chirurgie clasică: înlocuirea porțiunii afectate cu o proteză artificială, necesitând o recuperare mai îndelungată;
- Chirurgie endovasculară: o abordare mai modernă și mai puțin invazivă, utilizând stenturi (endogrefe) pentru a consolida zona anevrismală.
După intervenția chirurgicală, pacienților li se prescriu medicamente antihipertensive și antiagregante sau anticoagulante, alături de un plan de monitorizare pe termen lung pentru a asigura menținerea sănătății cardiovasculare.
Apelează la specialiștii Vestmed
La Clinica Vestmed oferim soluții personalizate și compasiune în gestionarea afecțiunilor vasculare, punând întotdeauna sănătatea pacientului pe primul loc. Programează-te la unul dintre specialiștii noștri în chirurgie vasculară și beneficiază de îngrijirea pe care o meriți! Serviciile în chirurgie vasculară la Clinica VESTMED includ:
- Consultații chirurgie vasculară
- Ecografie venoasă și arterială
- Tratament modern al varicelor prin laser endovenos (EVLT)
- Tratament clasic chirurgical pentru varice hidrostatice (crosectomie, safenectomie, flebectomii)
- Scleroterapie.
