Ateromatoza carotidiană reprezintă o afecțiune vasculară în care se formează plăci grase pe pereții vaselor de sânge care transportă sânge către cap. Aceste depuneri pot interfera cu fluxul normal de sânge către creier și sunt adesea parte a unei probleme mai extinse care poate afecta și alte zone ale sistemului vascular, inclusiv inima sau membrele inferioare.
Arterele carotide, responsabile de furnizarea principală a sângelui către creier, pornesc de la aorta, cea mai mare arteră a corpului, și urcă pe ambele părți ale gâtului. Într-un punct numit bulbul carotidian, aceste artere se ramifică în două direcții importante: una care alimentează sângele feței și alta care furnizează sânge creierului. Problemele legate de ateromatoză carotidiană pot afecta fluxul normal de sânge către creier și pot avea consecințe serioase, mai ales dacă afectează și alte părți ale sistemului vascular. Monitorizarea și gestionarea corespunzătoare sunt esențiale pentru prevenirea complicațiilor.
Cauzele și factorii de risc ale ateromatoza carotidiane
Ateromatoza carotidiană are la bază leziuni minore ale peretelui intern al arterelor, declanșate de factori precum fumatul sau schimbările mecanice asociate hipertensiunii arteriale. Aceste leziuni inițiază inflamații locale care conduc la îngroșarea peretelui vascular. În acest context, se pot acumula leucocite (celule albe), colesterol și calciu, formând plăcile de aterom. În fazele incipiente, boala poate progresa fără a manifesta simptome evidente, dar pe măsură ce timpul trece și în absența abordării factorilor de risc, plăcile ateromatoase se extind, iar afecțiunea poate deveni simptomatică.
Factorii de risc sunt împărțiți în două categorii:
Nemodificabili:
- Vârsta: elasticitatea arterelor scade odată cu înaintarea în vârstă.
- Sexul: bărbații și femeile prezintă riscuri diferite în funcție de vârstă.
- Încărcătura genetică: persoanele cu rude de gradul I afectate de ateromatoză au un risc crescut.
Modificabili:
- Fumatul: toxinele din tutun irită peretele vascular.
- Hipertensiunea arterială: presiunea arterială crescută contribuie la leziuni ale arterelor.
- Hipercolesterolemia: nivelurile ridicate de colesterol favorizează depunerile de aterom.
- Diabetul zaharat: diabetul poate accelera procesul de ateroscleroză.
- Obezitatea: excesul ponderal constituie un factor de risc suplimentar.
Simptomele și complicațiile ateromatozei carotidiene
Manifestările ateromatozei carotidiene variază în funcție de arterele afectate, aducând în prim-plan afecțiuni specifice. În cazul arterelor coronariene, boala poate provoca angină (durere în piept) sau infarct miocardic, în timp ce afectarea arterelor membrelor inferioare poate genera arteriopatie obliterantă, manifestându-se prin durere și tulburări de mers.
Depunerile progresive de plăci ateromatoase pe arterele carotide pot conduce la îngustarea diametrului vaselor, reducând fluxul de sânge, oxigen și substanțe nutritive către creier. Plăcile pot fi stabile (mai calcifiate și netede) sau instabile (cu suprafață denivelată sau ulcerată), iar desprinderea cheagurilor de la nivelul lor poate cauza un Accident Ischemic Tranzitoriu (AIT), caracterizat de simptome temporare care dispar în maximum 24 de ore, sau un Accident Vascular Cerebral (AVC) ischemic, cu simptome posibil permanente.
Un AIT sau AVC ischemic se manifestă prin simptome neurologice brusc instalate și specifice zonei cerebrale irigate de vasul înfundat, precum:
- Tulburări de vorbire
- Amorțeală sau/și deficit motor pe un membru sau două de aceeași parte a corpului
- Tulburări de vedere
- Tulburări de echilibru.
Este important să se rețină că riscul de AVC ischemic crește odată cu gradul de îngustare sau instabilitatea plăcilor de aterom.
Diagnosticare
Diagnosticarea ateromatozei carotidiene este adesea realizată în cadrul investigațiilor comandate de medicul neurolog pentru identificarea originii unui accident vascular cerebral ischemic. Modalitățile de diagnostic includ efectuarea unui eco-doppler de vase cervicale sau a unei tomografii angiografice computerizate (CTA) sau a unei imagistici prin rezonanță magnetică (IRM) de vase cervicale cu administrare de substanță de contrast. Aceste proceduri complementare furnizează informații esențiale despre severitatea ateromatozei, extinderea acesteia și tipul de placă ateromatoasă.
Angiografia carotidiană reprezintă o investigație invazivă cu indicații specifice, putând fi efectuată în scop diagnostic și, în anumite cazuri, în scop terapeutic. Evaluarea preoperatorie a ateromatozei carotidiene este, de asemenea, recomandată în situația intervențiilor chirurgicale la nivelul creierului sau inimii.
Tratament
Tratamentul ateromatozei carotidiene poate fi abordat atât chirurgical, cât și medicamentos, în funcție de necesitățile și condițiile specifice ale fiecărui pacient. În urma unui accident vascular cerebral ischemic, dacă se constată îngustarea carotidei cauzată de plăcile ateromatoase și sunt îndeplinite anumite criterii, intervinția chirurgicală poate fi recomandată. Aceasta poate consta în endarterectomie (procedură de dezobstrucție a vasului) sau stentarea carotidiană (metodă minim invazivă efectuată de cardiologi).
În cazuri diferite sau atunci când există contraindicații pentru intervenția chirurgicală, se adoptă o abordare medicamentoasă personalizată, parte a așa-numitei prevenții secundare. Aceasta poate implica administrarea de antiagregante plachetare (pentru reducerea formării cheagurilor de sânge), medicamente hipocolesterolemiante sau agenți hipotensivi.
Unii medici, în completarea tratamentului medicamentos, pot sugera și opțiuni de tratament naturist pentru ateromatoza carotidiană. Alimente precum laptele, curcuma, usturoiul, mierea, ardeiul iute și ghimbirul sunt recunoscute pentru potențialul lor de a contribui la reducerea riscului de formare a cheagurilor de sânge. Este important ca aceste abordări să fie discutate și coordonate cu medicul curant pentru a asigura un plan de tratament eficient și sigur.
Prevenție
Prevenția primară, înainte de apariția simptomelor, este esențială și se axează pe un stil de viață sănătos, inclusiv:
- Evitarea fumatului pentru protejarea sistemului vascular.
- Adoptarea unei diete sănătoase și echilibrate, cu un accent deosebit pe dieta mediteraneană, susținută de cercetările recente.
- Integrarea mișcării ușoare sau moderate în rutina zilnică, de cel puțin trei ori pe săptămână.
- Evitarea sedentarismului pentru a menține fluxul circulator optim.
- Limitarea consumului de alcool pentru susținerea sănătății vasculare.
- Menținerea unei greutăți corporale optime prin adoptarea unui regim alimentar echilibrat și activitate fizică regulată.
- Respectarea tratamentului prescris de către medic pentru gestionarea factorilor de risc individuali.
- Implementarea tehnicilor de relaxare și evitarea perioadelor prelungite de stres, factori asociati dezvoltarii hipertensiunii arteriale și altor tulburări metabolice, influențate de nivelurile crescute de cortizol.
Pe scurt, boala carotidiană apare atunci când arterele responsabile pentru furnizarea de sânge oxigenat către creier dezvoltă stenoze sau îngustări. Gravitatea acestei afecțiuni rezidă în potențialul său de a declanșa un accident vascular cerebral. Deși adoptarea unui stil de viață sănătos și administrarea de medicamente pot gestiona boala, în cazul stenozei semnificative, se impune intervenția chirurgicală sau procedura minim-invazivă.
Apelează la specialiștii Vestmed
Dacă observi simptome sau te îngrijorează riscul de boală carotidiană, suntem aici pentru tine. Echipa noastră de medici specializați în chirurgie vasculară este la dispoziția ta pentru a oferi evaluări precise și soluții adaptate nevoilor tale. Nu lăsa preocupările să persiste – contactează-ne acum și beneficiază de serviciile noastre medicale. Sănătatea ta merită atenția noastră deplină! Serviciile în chirurgie vasculară la Clinica VESTMED includ:
- Consultații chirurgie vasculară
- Ecografie venoasă și arterială
- Tratament modern al varicelor prin laser endovenos (EVLT)
- Tratament clasic chirurgical pentru varice hidrostatice (crosectomie, safenectomie, flebectomii)
- Scleroterapie.
