Ginecologie

Chistul ovarian. Când intervine necesitatea unei intervenții chirurgicale?

Chisturile ovariene reprezintă formațiuni pline de lichid sau parțial lichide, de dimensiuni reduse, care se dezvoltă în mod natural pe suprafața ovarului în timpul procesului de formare a ovulului. Deși diagnosticul de chist ovarian este des întâlnit în practica medicală, majoritatea chisturilor sunt noncanceroase și nu necesită tratament specific. Chirurgia este recomandată în cazul chisturilor ovariene care prezintă modificări structurale ce indică o posibilă evoluție către forme maligne.

Tipuri de chisturi ovariene

Chisturi ovariene funcționale –  sunt cele mai întâlnite și adesea se remit de la sine. Ele sunt clasificate astfel:

  • Chisturi foliculare. Acestea sunt cele mai obișnuite. Ovulul se dezvoltă în ovar într-o structură numită folicul, care conține un lichid ce protejează ovulul. Dacă foliculul nu se rupe și ovulul nu este eliberat, foliculul poate crește și se umple cu lichid, formând un chist folicular. De obicei, chistul dispare fără tratament în câteva săptămâni.
  • Chisturi luteinice. Sunt mai rare și apar în țesutul rămas după ovulație, numit corp galben sau corpus luteum. De obicei, se remit de la sine în câteva luni, dar uneori se pot rupe, provocând sângerare internă și durere bruscă.

Chisturi patologice:

  • Chist dermoid. Poate conține diverse tipuri de țesut, cum ar fi păr, țesut epitelial, chiar și dinți etc. Necesită intervenție chirurgicală și este mai des întâlnit la femeile sub 30 de ani.
  • Chistadenom. Se dezvoltă din țesutul care acoperă suprafața exterioară a ovarului. Există mai multe tipuri, variind de la conținut lichidian la mucinos. Uneori pot atinge dimensiuni considerabile. De obicei, nu au caracter malign, dar necesită intervenție chirurgicală. Acest tip de chist patologic este întâlnit cel mai des la femeile de peste 40 de ani.
  • Sindromul ovarelor polichistice. Femeile care nu ovulează regulat pot prezenta chisturi multiple. Ovarele sunt adesea mărite ca volum, având multiple chisturi sub o capsulă ovariană îngroșată.
  • Endometriom. Acest chist se formează din țesut endometrial (țesutul care căptușește interiorul uterului) și invadează ovarul. Răspunde ciclului menstrual și se umple cu sânge, dându-i un aspect ciocolatiu. Poate fi prezent mai multe endometrioame. De multe ori, nu prezintă simptome, dar pot fi dureroase în timpul menstruației sau a actului sexual.

Cauzele chisturilor ovariene variază în funcție de vârsta pacientei

La fetițe care nu au intrat încă în perioada pubertății, chisturile de dimensiuni mici sunt frecvente. Chisturile de dimensiuni mari pot indica debutul precoce al pubertății. În cazul fetelor care au început menstruația, chistul este, în general, de natură funcțională (simplu), asociat cu ciclul menstrual, și de obicei se dizolvă fără tratament. Cele mai multe chisturi ovariene se dezvoltă ca urmare a activității ciclului menstrual (chisturi funcționale).

Factori de risc

Există mai mulți factori de risc care pot contribui la apariția chisturilor ovariene:

  • Fumatul. Deși mecanismul exact nu este cunoscut, fumatul este asociat cu schimbări în secreția de gonadotropină și posibile modificări în funcția ovariană.
  • Contracepția. Utilizarea contraceptive orale hormonale în doze mari poate suprima activitatea ovariană.
  • Medicația. Femeile aflate sub tratament cu anumite medicamente pentru cancerul mamar pot prezenta un risc crescut de dezvoltare a chisturilor ovariene.

Simptomele chisturilor ovariene

Simptomele chisturilor ovariene variază în funcție de dimensiunea acestora. Majoritatea chisturilor ovariene sunt asimptomatice și dispar de obicei fără tratament, fiind detectate în timpul unor examinări pelvine de rutină.

Cu toate acestea, chisturile ovariene de dimensiuni mai mari pot cauza anumite simptome. Ele pot determina o senzație de presiune în abdomen, durere surdă sau senzație de greutate abdominală. Durerea poate apărea în timpul actului sexual (dispareunie). Unele chisturi pot influența producția de hormoni, afectând ciclul menstrual, făcându-l neregulat sau cauzând sângerări mai abundente. La femeile aflate în postmenopauză, aceste chisturi pot provoca sângerări vaginale. Alte simptome pot include greață, vărsături și disconfort abdominal.

Atunci când un chist se rupe sau se întoarce, femeia poate resimți o durere bruscă, ascuțită la nivel abdominal, însoțită de greață, febră, slăbiciune, amețeli sau accelerarea ritmului respirator. În astfel de situații, este important ca femeia să consulte un medic ginecolog.

Diagnostic

Diagnosticul chisturilor ovariene se bazează pe examinarea clinică a pacientei și utilizarea unor investigații specifice. Ultrasonografia transvaginală sau abdominală este adesea esențială pentru a confirma prezența chistului. Aceste metode de imagistică medicală oferă informații precise despre dimensiunea, poziția, aspectul și compoziția chistului, fie lichid sau solid.

În plus, alte investigații, cum ar fi tomografia computerizată (CT) și imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) folosesc tehnologii avansate pentru a obține imagini detaliate ale structurilor interne ale organelor și pot contribui la o diagnosticare precisă. Testele de sânge, precum CA125, sunt folosite ca markeri tumorali pentru a evalua riscul de cancer ovarian. Aceste investigații complexe sunt utile pentru a confirma diagnosticul și pentru a evalua natura și severitatea chisturilor ovariene.

Tratament

Tratamentul formațiunilor chistice ovariene implică o abordare terapeutică atentă și adaptată fiecărui caz în parte, pentru a menține echilibrul și a susține procesul de vindecare. Este crucial să se evalueze formațiunile care au potențial de dispariție spontană fără intervenție chirurgicală. Diagnosticul corect și prompt este esențial pentru a lua decizii terapeutice optime.

În funcție de dimensiunea chistului, vârsta pacientei, dorința acesteia de a concepe sau nu, și evaluarea medicală, se alege metoda chirurgicală potrivită pentru eliminarea chistului ovarian: fie laparoscopică, fie prin laparotomie clasică. Fragmentele de țesut excizat sunt trimise la laborator pentru analiză histopatologică, pentru a determina natura lor.

Administrarea contraceptivelor orale este o opțiune în tratamentul chisturilor ovariene recurente, cu scopul de a opri ovulația și de a preveni formarea unor noi chisturi. Acest lucru contribuie la reducerea riscului de cancer ovarian, riscul fiind mai pronunțat în rândul femeilor aflate în postmenopauză. Strategia terapeutică este individualizată și se bazează pe evaluarea specifică a fiecărui caz.


Complicații

Unele chisturi ovariene se pot rupe și dispare fără intervenție medicală. În cazuri mai puțin frecvente, medicul poate identifica un chist ovarian tumoral care necesită investigații suplimentare și tratament specific.

Torsiunea chistului ovarian reprezintă o altă complicație potențială. Această situație apare atunci când vasele de sânge asociate chistului se rup, putând duce la necroză sau moartea țesuturilor ovariene dacă nu este tratată imediat. Totuși, această complicație este rar întâlnită, reprezentând aproximativ 3% din urgențele de natură ginecologică care necesită intervenție chirurgicală.

Prevenție

Este important ca orice femeie să efectueze un control ginecologic anual, indiferent de etapa vieții în care se află, deoarece simptomele tumorilor maligne ovariene sunt adesea puțin evidente în perioada menopauzei. Acest control regulat include o ecografie transvaginală și analize de laborator. Deși formarea chisturilor ovariene nu poate fi prevenită, acestea pot fi identificate în stadii incipiente prin examene ginecologice regulate.

Uneori, simptomele cancerului ovarian pot fi similare cu cele ale unui chist ovarian. De aceea, vizita la medicul ginecolog este crucială, în special atunci când apar modificări ale ciclului menstrual, pierderea poftei de mâncare și a greutății, dureri pelviene sau senzație de balonare.

Cauți un medic ginecolog?

La Vestmed te așteaptă o echipă de medici specialiști cu experiență de peste zece ani în sănătatea femeii. Detectează din timp eventualele afecțiuni sau stări anormale prin investigațiile ginecologice de rutină. Evită situațiile dificile și complicațiile care ar putea apărea pe parcurs. Fii proactivă în ceea ce privește sănătatea ta – programează-te acum la Vestmed.