Boala Crohn este o afecțiune cronică inflamatorie a tractului gastrointestinal, care poate afecta orice parte a acestuia, de obicei întâlnită în partea terminală a intestinului subțire și în colon. Această boală este caracterizată de inflamație persistentă, care poate duce la ulcerații, dureri abdominale, diaree, sângerări rectale, scădere în greutate și o serie de alte simptome. Boala Crohn face parte din categoria bolilor inflamatorii intestinale (IBD), fiind distinctă de colita ulcerativă prin natura și localizarea inflamației, dar ambele reprezintă afecțiuni cronice și debilitante ale tractului gastrointestinal.
Boala Crohn vs. colita ulecrativă
Boala Crohn și colita ulcerativă (cunoscută și sub denumirea de rectocolită ulcerohemoragică, RCUH) reprezintă două tipuri de boli inflamatorii intestinale care împărtășesc multiple caracteristici, dar sunt diferențiate de câteva aspecte semnificative.
Puncte comune:
Manifestările inițiale sunt similare pentru ambele afecțiuni. Acestea pot include diaree, dureri abdominale și crampe, sângerări rectale, pierdere în greutate și oboseală extremă.
Ambele afecțiuni sunt mai frecvente la persoanele cu vârste cuprinse între 15 și 35 de ani și la cei cu antecedente familiale de boli inflamatorii intestinale (de orice tip). În general, afectează în mod egal ambele sexe, deși cercetările efectuate de-a lungul anilor au avut loc, cauza exactă a acestor afecțiuni rămâne necunoscută. Se presupune că un răspuns imunitar exagerat reprezintă o cauză importantă, însă și alți factori pot contribui.
Diferențe:
Colita ulcerativă, așa cum sugerează și numele, afectează exclusiv colonul (intestinul gros). Boala Crohn poate afecta orice porțiune a tractului gastro-intestinal, începând de la gură până la anus. Colita ulcerativă afectează doar stratul de țesut care acoperă interiorul peretelui colonului, cunoscut sub denumirea de mucoasă. În schimb, Boala Crohn poate afecta toate straturile peretelui intestinal.
Cauze și factori de risc
Boala Crohn este o afecțiune a cărei cauză exactă nu este pe deplin cunoscută. Se presupune că implică interacțiunea mai multor factori care, cumulativ, conduc la o dereglare a sistemului imunitar, generând inflamație severă în tractul digestiv. În prezent, acești factori nu sunt pe deplin înțeleși, iar modul în care contribuie la declanșarea inflamației nu este complet elucidat.
Boala Crohn este considerată a fi influențată de multiple aspecte:
- Ereditatea. Există presupunerea că Boala Crohn are o componentă genetică, însă modul exact de transmitere nu este clar definit. Se crede că anumite defecte genetice care afectează sistemul imunitar ar putea fi implicate.
- Factori infecțioși. Reacția sistemului imunitar la anumiți microbi poate deschide calea către declanșarea Bolii Crohn.
- Fumatul. S-a constatat că există o asociere între fumat și un risc dublu de a dezvolta boala Crohn.
- Alimentația bogată în grăsimi. Unele cercetări sugerează o legătură între consumul ridicat de grăsimi și exacerbarea simptomelor.
- Contraceptivele orale și antiinflamatoarele non-steroidiene. Acestea pot contribui la creșterea riscului în anumite situații.
- Stresul. Deși nu este o cauză directă, poate influența exacerbarea simptomelor sau debutul unei crize.
Este important să se sublinieze faptul că Boala Crohn nu este o afecțiune contagioasă și nu se transmite de la o persoană la alta prin contact fizic, contact sexual sau sânge.
Simptome frecvent întâlnite
Semnele și simptomele asociate Bolii Crohn pot varia considerabil, trecând de la forme ușoare la severe, în funcție de localizarea și gradul de extindere a inflamației, precum și de prezența unor complicații intestinale sau extraintestinale. De obicei, aceste semne se instalează treptat, dar pot apărea și brusc. Există, de asemenea, momente în care pot lipsi semnele și simptomele (remisie).
Atunci când boala este activă, manifestările pot include:
- Diaree
- Febra
- Oboseală
- Dureri abdominale și crampe
- Sângerări rectale
- Apariția aftelor bucale
- Scăderea poftei de mâncare și pierderea în greutate
- Durere în jurul anusului, generată de inflamație care poate duce la apariția fistulelor.
Diagnostic
Diagnosticul Bolii Crohn este stabilit de către medicul gastroenterolog, iar pacienții sunt îndemnați să caute consult medical în cazul prezenței unor simptome sugestive, cum ar fi diareea persistentă (mai ales cu prezența de mucus sau sânge în scaun), crampe abdominale, pierdere în greutate și febră. Procesul de diagnosticare implică investigații complexe care variază de la analize de sânge și scaun până la tomografie și colonoscopie:
- Analizele de sânge pot evidenția anemie din lipsă de fier, inflamație sau infecții;
- Analizele de scaun pot indica prezența sângelui (în cantități microscopice) și inflamația în tractul digestiv;
- Tomografia și RMN-ul oferă o perspectivă detaliată a abdomenului, detectează complicații și furnizează informații despre intestinul subțire, care poate fi dificil de investigat complet prin endoscopie și colonoscopie;
- Colonoscopia este o examinare crucială pentru stabilirea diagnosticului de boală Crohn. Această procedură presupune introducerea unui tub subțire cu o cameră prin anus pentru a vizualiza interiorul întregului intestin gros și a ultimilor centimetri de intestin subțire. În timpul acestei investigații, realizată de medicul gastroenterolog, segmentele inflamate sunt identificate direct și se prelevează biopsii din aceste zone. Deși poate fi o procedură neplăcută și implică anumite riscuri, colonoscopia se efectuează doar atunci când medicul consideră că este justificată de simptomele și de celelalte investigații.
Tratament
Tratamentul Bolii Crohn a cunoscut o evoluție semnificativă în ultimii ani. Nutriția joacă un rol vital în corectarea deficiențelor de vitamine și minerale. În perioadele de acutizare, intoleranța la lactoză este adesea întâlnită, motiv pentru care se recomandă evitarea lacticelor. Cu toate acestea, elementul-cheie al tratamentului îl reprezintă terapia medicamentoasă, care poate fi administrată oral, injectabil subcutanat sau intravenos.
În prezent, medicii gastroenterologi au la dispoziție o varietate bogată de agenți terapeutici. Scopul terapiei constă în ameliorarea simptomelor, prevenirea acutizărilor și a complicațiilor bolii. Astfel, sunt disponibile atât tratamente pentru inducerea remisiunii, bazate pe corticosteroizi, cât și tratamente pentru menținerea remisiunii, care includ imunosupresoare (precum azatioprina, metotrexatul) și medicamente biologice (cum ar fi anticorpii monoclonali, anticorpii anti-integrine, anti-interleukine). Pacienții cu Boala Crohn necesită o monitorizare atentă a tratamentului și a evoluției bolii prin controale periodice și investigații endoscopice efectuate de medicul gastroenterolog.
Dacă observi simptome specifice ale Bolii Crohn, asemenea celor menționate anterior, îți recomandăm să te programezi la clinica Vestmed, pentru un consult la gastroenterologie.
Complicațiile bolii Crohn
Chiar dacă există o varietate de tratamente disponibile, boala Crohn poate genera complicații, multe dintre acestea necesitând intervenții chirurgicale. Statisticile arată că aproape trei sferturi din pacienți trec prin cel puțin o intervenție chirurgicală, uneori chiar mai multe, în primii 15 ani de la diagnostic. Amploarea intervenției depinde de tipul și localizarea complicației în abdomen.
- Fistulele reprezintă canale formate de inflamație, prin care conținutul intestinal se poate deplasa către alte organe sau poate ieși la suprafața pielii, în regiunea abdominală sau în jurul anusului.
- Abcesele sunt „pungi” de puroi care se formează în peretele intestinal sau în apropierea acestuia. Cele care nu răspund la tratamentul antibiotic necesită drenaj chirurgical, iar extinderea intervenției depinde de locația abcesului în abdomen.
- Ocluzia intestinală apare atunci când inflamația din boala Crohn cauzează îngustarea excesivă a intestinului, blocând trecerea. În aceste situații, este necesară îndepărtarea porțiunii afectate a intestinului.
- Riscul de cancer colorectal este mai mare la pacienții cu boala Crohn, crescând pe măsură ce boala evoluează, ajungând la 8% după 30 de ani de la diagnostic.
În unele cazuri, inflamația este atât de severă încât pune în pericol viața pacientului și este necesară îndepărtarea sau exteriorizarea temporară a segmentelor de intestin afectate printr-o ileostomă de diversie.
Prevenția
În prezent, nu există un set clar de măsuri pentru prevenirea Bolii Crohn, deoarece mulți factori de risc, cum ar fi cei genetici, nu pot fi evitați. Totuși, pentru persoanele deja diagnosticate cu boala Crohn, există câteva măsuri care pot ajuta la ameliorarea simptomelor, reducerea complicațiilor și frecvența puseelor bolii:
- Renunțarea la fumat;
- Alimentația echilibrată: în cazul bolii Crohn, în special în perioadele de acutizare, dieta ar trebui să compenseze pierderile de proteine și vitamine;
- Hidratarea adecvată: pierderile de lichide și minerale cauzate de diaree necesită înlocuirea acestora prin aport crescut de lichide;
- Controlul aportului de fibre: de obicei, fibrele accelerează tranzitul intestinal, însă în cazul diareei, aportul poate fi redus; unele tipuri de fibre pot reduce inflamația și pot contribui la ameliorarea bolii;
- Limitarea grăsimilor și lacticelor: în cadrul unei diete pentru boala Crohn, este recomandat să se reducă consumul de grăsimi și lactate, deoarece acestea pot agrava simptomele.
