Epilepsia. De ce apar crizele epileptice

Ce este epilepsia?

Epilepsia reprezintă o afecțiune cronică a creierului, afectând aproximativ 65 de milioane de persoane la nivel global, conform cercetărilor. Această boală se caracterizează prin apariția recurentă a convulsiilor, episoade scurte de mișcare involuntară care pot implica o parte a corpului (epilepsie parțială) sau întregul corp (epilepsie generalizată). Uneori, aceste episoade sunt însoțite de pierderea conștienței și a controlului asupra funcțiilor intestinului gros sau vezicii urinare.

Cauze și factori în epilepsie

Cauzele exacte ale epilepsiei rămân neclare, însă cercetătorii au identificat o serie de factori care pot contribui la declanșarea bolii. Printre acești factori se numără:

• Influențe genetice. Există forme de epilepsie care au o componentă genetică, sugerând că prezența anumitor gene poate crește sensibilitatea la factorii de mediu care declanșează convulsiile. Totuși, epilepsiile ereditare reprezintă doar 1% din totalul cazurilor și se manifestă înainte de vârsta de 20 de ani.

• Afecțiuni ale creierului. Prezența unei tumori sau un accident vascular cerebral poate fi asociată cu dezvoltarea epilepsiei, în special la persoanele de peste 35 de ani.

• Boli infecțioase. Afecțiuni precum meningita, SIDA și encefalita virală pot contribui la apariția epilepsiei.

• Probleme prenatale. Factori precum lipsa unei nutriții adecvate în timpul sarcinii, deficiențele de oxigen, malformațiile creierului și chiar o infecție a mamei pot spori probabilitatea de apariție a epilepsiei la copil. Consumul de droguri de către mamă în timpul sarcinii poate, de asemenea, crește riscul de epilepsie la făt.

• Alte afecțiuni asociate. Prezența altor condiții medicale, cum ar fi autismul sau neurofibromatoza, care implică probleme ale dezvoltării neuronilor, poate contribui la dezvoltarea epilepsiei.

Pe lângă cauzele menționate anterior, există și o serie de factori de risc care pot crescut probabilitatea de apariție a epilepsiei:

• Vârsta. Epilepsia poate să debuteze la copiii sub 17 ani sau să afecteze persoanele vârstnice, în special cele de peste 60 de ani.
• Istoric medical al familiei. Dacă unul dintre părinți are epilepsie, există posibilitatea ca copilul să dezvolte această afecțiune.
• Leziuni la nivelul capului. Astfel de leziuni pot apărea în urma unui accident de mașină sau motocicletă, crescând riscul de epilepsie.
• Demența sau boala Alzheimer. Persoanele cu demență sau afectate de boala Alzheimer prezintă un risc crescut de a dezvolta epilepsie.

Simptomele epilepsiei

Epilepsia apare ca urmare a unei activități anormale în creier, generând convulsii comportamentale sau senzații neobișnuite. Aceste convulsii pot afecta diverse procese coordonate ale creierului. Principalele simptome ale epilepsiei includ:

• Stare de confuzie. Persoana poate experimenta momente de confuzie în timpul sau după o criză epileptică.

• Mișcări necontrolabile ale mâinilor și picioarelor. Convulsiile pot determina mișcări involuntare ale extremităților.

• Pierderea cunoștinței sau o stare de alienare față de mediul înconjurător: Unele crize epileptice pot duce la pierderea temporară a conștienței sau la o senzație de alienare față de ceea ce se întâmplă în jur.

• Senzație de frică sau anxietate. Episoadele epileptice pot fi însoțite de stări de frică sau anxietate.

În general, persoanele afectate de epilepsie prezintă tendința de a experimenta aceleași tipuri de simptome de la o criză la alta.

Când activitatea neuronală devine neobișnuită…

Mecanismul producerii crizelor epileptice este cunoscut de către medici, însă motivul exact pentru care acestea apar rămâne o enigmă. Crizele epileptice sunt generate de descărcări lente anormale în creier, diferențiate în funcție de zona din creier unde au loc. De exemplu, descărcările în zona responsabilă cu vederea pot provoca halucinații, în timp ce afectarea zonei responsabile cu mișcarea poate manifesta simptome precum căderi și tremurături.

Există chiar și forme de epilepsie lipsite de convulsii, manifestându-se prin alienare față de realitate și delir. Aceste simptome nu sunt înregistrate de către creier, iar persoanele afectate nu își amintesc de ele după trecerea crizei.

Una dintre cele mai comune forme de epilepsie este cunoscută sub numele de „epilepsie a lobului temporal”, afectând unul sau ambii lobi temporali ai creierului. Această formă rar determină leșin, dar adesea creează o stare de disociere pornind din stomac și manifestându-se prin lipsa reacției la mediul înconjurător; pacientul își amintește criza doar parțial. Această afecțiune afectează în special persoanele cu vârsta cuprinsă între 10 și 30 de ani.

Despre crizele epileptice

Crizele epileptice sunt clasificate în două categorii principale: crize parțiale și crize generalizate. Crizele parțiale apar când există o activitate anormală într-o anumită zonă a creierului și pot fi împărțite în:

Crize parțiale fără pierderea cunoștinței:

• Convulsii ale mâinilor sau picioarelor,
• Alterarea stării emoționale,
• Amețeli,
• Schimbarea percepției asupra mirosului, gustului sau sunetelor,
• Senzație de amorțire,
• Experimentarea luminilor care par intermitente.

Crize parțiale cu pierderea cunoștinței:

• Cădere sau leșin,
• Detașare temporară față de mediul înconjurător,
• Realizarea activităților repetitive precum frecatul mâinilor, mestecat, înghițit sau mers în cerc.

Crizele epileptice generalizate apar atunci când toate zonele creierului sunt afectate și se împart în șase tipuri distincte:

• Crize fără convulsii. Manifestări precum „privit în gol” și mișcări impulsive sau clipit anormal, însoțite de o senzație temporară de detașare față de mediul înconjurător, mai frecvente la copii.
• Crize tonice. Înțepenirea mușchilor spatelui, mâinilor sau picioarelor, adesea culminând cu căderea.

• Crize atonice. Pierderea controlului asupra mușchilor, manifestată prin cădere bruscă.
• Crize clonice. Mișcări involuntare ale mușchilor gâtului, feței și brațelor.
• Crize mioclonice. Mișcări bruște și spontane ale mâinilor sau picioarelor.
• Crize tonico-clonice. Printre cele mai dramatice, cu pierderea cunoștinței, înțepenirea mușchilor, tremur, mușcarea limbii și, uneori, pierderea controlului asupra vezicii urinare.

Diagnostic precis și personalizat la Vestmed

La Vestmed, înțelegem importanța unui diagnostic precis și adaptat fiecărui pacient. Procesul de diagnosticare al epilepsiei implică mai multe etape, având la bază simptomele și istoricul medical. Iată câteva teste pe care medicul specialist de la Vestmed le poate recomanda pentru o evaluare comprehensivă:

• Examen neurologic personalizat. Evaluarea comportamentului, capacității motorii și funcțiilor mentale pentru stabilirea tipului de epilepsie specific fiecărui pacient.
• Teste de sânge personalizate. Identificarea infecțiilor, afecțiunilor genetice sau altor boli care pot să se manifeste prin convulsii.
• Electroencefalogramă (EEG) avansată.Utilizarea unei căști cu electrozi pentru înregistrarea activității electrice a creierului. Monitorizare îndelungată, inclusiv în timpul somnului, pentru detectarea crizelor convulsive chiar și în absența acestora.
• Tomografie computerizată (CT) personalizată. Utilizarea razelor X pentru scanarea creierului și identificarea anomaliilor, cum ar fi tumori, sângerări cerebrale sau chisturi.
• Rezonanță magnetică nucleară (RMN) personalizată. Detalierea activității undelor cerebrale prin expunerea la puternici magneți. Indicarea leziunilor sau anomaliilor care ar putea explica convulsiile.
• Tomografie cu emisie de pozitroni (PET) personalizată. Injectarea unei doze mici de substanță radioactivă înainte de RMN pentru evidențierea zonelor active din creier și detectarea eventualelor anomalii.
• Teste neuropsihologice personalizate. Evaluarea gândirii, memoriei și abilității de vorbire pentru dezvăluirea specifică a zonei afectate din creier.

La Vestmed, ne angajăm să oferim fiecărui pacient o abordare personalizată și atentă în procesul de diagnosticare a epilepsiei.

Tratamentul epilepsiei

La Vestmed, înțelegem că fiecare pacient are nevoi medicale unice. În tratarea epilepsiei, specialiștii noștri se angajează să ofere o abordare personalizată, adaptată fiecărui caz în parte.

Medicație eficientă și personalizată

Se estimează că 70% dintre pacienții cu epilepsie pot scăpa de convulsii prin administrarea medicației potrivite. Diagnosticarea corectă este esențială pentru a identifica medicamentul adecvat, ținând cont de variabilitatea tipurilor de epilepsie.

Managementul pe Termen Lung în Cazul Copiilor:

În situația copiilor cu epilepsie, administrarea pe termen lung (2-3 ani) a medicației anticonvulsive poate duce la dispariția convulsiilor. Prin monitorizare atentă, specialiștii noștri adaptează tratamentul pentru a asigura evoluția favorabilă a copiilor afectați.

Optimizarea Dozelor pentru Adulți:

Pentru adulții care urmează tratament, absența convulsiilor timp de cel puțin trei ani poate conduce la ajustarea dozelor și chiar eliminarea progresivă a medicației. Specialiștii noștri gestionează acest proces cu atenție pentru a asigura o tranziție sigură și eficientă.

Stabilirea medicamentului potrivit

Procesul complex de alegere a medicamentului potrivit începe prin evaluarea frecvenței convulsiilor, luând în considerare vârsta și starea generală de sănătate. Interacțiunile medicamentoase sunt atent monitorizate, iar inițierea tratamentului se face cu doze mici, crescând progresiv.

Apelează la specialiștii Vestmed

Epilepsia nu trebuie să fie o povară zilnică. La Vestmed, ne concentrăm asupra unui tratament individualizat, adaptat nevoilor fiecărui pacient, pentru a asigura un control eficient al epilepsiei și o calitate sporită a vieții.