Ce este gușa tiroidiană?
Gușa tiroidiană reprezintă o extindere în dimensiuni a glandei tiroide, manifestată prin apariția unei umflături în partea anterioară a gâtului. Glanda tiroidă, aflată sub mărul lui Adam, are o formă asemănătoare cu un fluture, compusă din doi lobi (stâng și drept) și un istm în mijloc.
Funcția esențială a glandei tiroidă constă în producerea de hormoni cu rol crucial în procesele de creștere și dezvoltare în timpul copilăriei, reglarea temperaturii corpului, metabolismului, comportamentului, digestiei, precum și a ritmului cardiac și tensiunii arteriale. Producția adecvată a acestor hormoni necesită un aport suficient de iod în dietă. Gușa endemică apare atunci când aportul de iod este insuficient, determinând o creștere volumetrică a glandei tiroide.
Tipuri de gușă tiroidiană
Există diverse tipuri de gușă tiroidiană, clasificate în funcție de modul în care se dezvoltă glanda tiroidă și de impactul asupra echilibrului hormonal tiroidian. Principalele categorii includ:
- Gușa simplă sau difuză – se caracterizează prin mărirea întregii glande tiroidiene.
- Gușa nodulară – se dezvoltă atunci când apare un singur nodul mare într-unul dintre lobi ai glandei.
- Gușa multinodulară – presupune prezența mai multor noduli în glanda tiroidă.
În plus, în funcție de nivelul hormonilor tiroidieni, gușa tiroidiană poate fi împărțită în:
- Gușă toxică – glanda tiroidă este mărită și produce o cantitate excesivă de hormoni tiroidieni.
- Gușă netoxică – glanda tiroidă este mărită, dar nivelul hormonilor tiroidieni este în limite normale.
Cauzele gușei tiroidienei
Deficitul de iod se evidențiază ca fiind principala cauză a gușii tiroidiene la nivel global, afectând un impresionant număr de aproximativ 2,2 miliarde de indivizi. În contextul României, o prezență persistentă și semnificativă a gușii endemică în zona subcarpatică a fost identificată de mai bine de 80 de ani. Această problemă specifică acestei regiuni se datorează nivelului foarte scăzut de iod din sol. Importanța acestei constatări rezidă în faptul că, cu cât deficitul de iod devine mai sever, cu atât se amplifică riscul de a dezvolta gușă tiroidiană pe parcursul vieții. Principalele motive care contribuie la dezvoltarea gușii tiroidiene sunt:
- Deficitul de iod: glanda tiroidă, esențială pentru producerea hormonilor, reacționează la lipsa de iod prin creșterea în volum.
- Boala Graves: o afecțiune autoimună în care sistemul imunitar determină tiroida să producă exces de hormoni, generând o mărire a glandei.
- Boala Hashimoto: o tulburare autoimună care conduce sistemul imunitar să atace tiroida sănătoasă, rezultând într-o scădere a secreției hormonale și, implicit, o mărire a dimensiunilor glandei.
- Cancerul tiroidian: deși mai puțin frecvent, acest tip de cancer poate fi asociat cu creșterea în volum a glandei tiroide.
- Sarcina: modificările hormonale din timpul sarcinii pot duce la hiperactivitatea glandei tiroide și, consecutiv, la mărirea acesteia.
- Tiroidita: inflamația glandei tiroidiene, cauzată de factori autoimuni, infecții sau anumite medicamente, poate provoca extinderea glandei.
- Modificări hormonale legate de vârstă: etapele precum pubertatea, sarcina și menopauza pot influența echilibrul hormonal, contribuind la mărirea dimensiunilor glandei tiroide.
Simptomele gușei tiroidiene
În majoritatea situațiilor, gușa tiroidiană se manifestă clinic prin prezența unei umflături la baza gâtului, fără a fi însoțită de alte semne sau simptome evidente. De multe ori, dimensiunea gușii este atât de redusă încât poate fi identificată doar prin examinarea clinică sau prin intermediul unei ecografii tiroidiene efectuate de medicul endocrinolog. Gușa tiroidiană este adesea nedureroasă, cu excepția cazurilor în care glanda suferă de inflamație (tiroidită), caz în care pacientul poate resimți dureri.
În funcție de afectarea funcțională a glandei tiroide, pot apărea diverse semne și simptome clinice:
- Hipotiroidism (funcție scăzută a tiroidei): creștere în greutate, oboseală, sensibilitate la frig, piele uscată, constipație, slăbiciune musculară, probleme de memorie, dificultăți de concentrare.
- Hipertiroidism (funcție crescută a tiroidei): pierdere în greutate, apetit crescut, puls accelerat, hipertensiune arterială, sensibilitate la căldură, transpirație excesivă, iritabilitate, nervozitate, diaree, modificări menstruale, dificultăți de somn.
În cazul în care dimensiunea sau poziția gușii interferează cu căile respiratorii, pot să apară următoarele simptome:
- Dispnee (senzația de sufocare, dificultate în respirație).
- Tuse seacă persistentă.
- Disfonie (modificări ale vocii).
- Globus faringian (senzația de nod în gât).
- Disfagie (dificultăți la înghițire).
- Sforăit.
Stabilirea diagnosticului
Stabilirea diagnosticului pentru gușa tiroidiană implică mai multe etape, începând cu un examen fizic de rutină. În timpul acestuia, medicul efectuează o palpăre a zonei gâtului pentru a identifica orice mărire a tiroidei, un nodul individual sau mai mulți noduli tiroidieni. Pentru o evaluare cuprinzătoare, medicul poate recomanda următoarele investigații suplimentare:
- Analize de sânge: pentru evaluarea funcției glandei tiroide prin măsurarea nivelului hormonilor tiroidieni.
- Teste de anticorpi: pentru identificarea anticorpilor specifici care pot fi prezenți în cazul formelor de gușă autoimună.
- Ecografie tiroidiană: pentru analizarea dimensiunii tiroidei și identificarea eventualelor noduli.
- Biopsie: prelevarea unei probe de țesut din glanda tiroidă, urmată de studiul acestuia la microscop pentru detectarea posibilelor celule canceroase.
- Captarea iodului radioactiv și scanarea tiroidei: administrarea unei cantități mici de iod radioactiv și monitorizarea modului în care tiroida îl absoarbe, cu scopul de a determina funcția și cauza gușii.
- Examinare CT sau RMN a tiroidei: utilizate în cazul gușilor de dimensiuni foarte mari pentru a măsura glanda tiroidă cu precizie.
Dezechilibrele hormonale sunt la baza multor afecțiuni, ce pot fi diagnosticate și tratate acum și în clinica Vestmed de către specialiștii noștri în endocrinologie.
Tratamentul gușei tiroidiene
Planul de tratament pentru gușa tiroidiană este adaptat în funcție de dimensiunea gușii, semnele și simptomele clinice și cauza subiacentă. În cazul unei gușe mici, cu funcție tiroidiană normală, poate fi recomandată doar monitorizarea periodică, fără necesitatea unui tratament suplimentar.
Dacă funcția tiroidei este alterată, fie în sensul hipertiroidismului, fie al hipotiroidismului, se recurge la utilizarea diverselor medicamente. În tratamentul hipotiroidismului, se utilizează medicamente de substituție hormonală pentru a compensa nivelurile scăzute de hormoni tiroidieni. În contrast, hipertiroidismul este abordat cu medicamente antitiroidiene, care reduc producția excesivă de hormoni.
Terapia cu iod radioactiv este o opțiune pentru hipertiroidism, implicând administrarea orală a iodului radioactiv, care distruge celulele tiroidiene, diminuând producția hormonală. După acest tratament, poate fi necesară o terapie de substituție hormonală pentru a menține echilibrul hormonal.
În cazul gușelor tiroidiene care necesită intervenție chirurgicală, fie parțială, fie totală (tiroidectomie), aceasta poate fi indicată în următoarele situații:
- Gușa tiroidiană este voluminoasă și provoacă dificultăți respiratorii sau de înghițire.
- Prezența de noduli care generează hipertiroidism.
- Gușa este suspectată de a fi cauzată de cancer tiroidian.
La Vestmed, pacienții diagnosticați cu gușă tiroidiană beneficiază de o abordare terapeutică completă. Tratamentul este individualizat, luând în considerare starea de sănătate specifică a fiecărui pacient, rezultatele analizelor și investigațiilor.
Apelează la specialiștii Vestmed
La Vestmed, oferim servicii de consultații medicale susținute de medici specialiști dedicați, experimentați și empatici. Vă încurajăm să profitați de această oportunitate și să vă programați pentru o consultație la endocrinologie, pentru a primi îngrijirea medicală de care aveți nevoie.
