Ce este insufieciența cardiacă?
Insuficiența cardiacă, cunoscută și sub denumirea de insuficiență cardiacă congestivă, este o afecțiune în care inima nu poate pompa suficient sânge către organele și țesuturile din corp. Această condiție poate cauza acumularea de lichid în plămâni (cunoscută sub numele de edem pulmonar) și poate provoca dificultăți de respirație. Anumite afecțiuni cronice ale sistemului cardiovascular, cum ar fi hipertensiunea arterială și boala coronariană, pot în timp să ducă la rigidizarea mușchiului inimii sau slăbirea fibrelor musculare care alcătuiesc inima, având ca rezultat principal scăderea capacității acesteia de a pompa eficient sângele.
Factori de risc și cauze
Factorii de risc implicați în apariția insuficienței cardiace includ:
- Disfuncția cronotropă și desincronizarea: o disfuncție a sistemului electric al inimii, manifestată prin tahicardie sau bradicardie, alături de conducere electrică ineficientă la nivel cardiac, duce la o scădere progresivă a performanței cardiace și la instalarea insuficienței de pompă specifică.
- Disfuncția valvulară: o deschidere și închidere necorespunzătoare a valvelor, cauzată de reumatismul articular acut, endocardită sau anomalii congenitale, duce în timp la apariția insuficienței cardiace congestive.
- Insuficiența cardiacă acută poate fi cauzată de reacții alergice severe, formarea de cheaguri la nivel pulmonar, sepsis, infecții virale cu impact asupra inimii și administrarea anumitor medicamente.
Principalele motive ale insuficienței cardiace sistolice sunt variate:
- Fumatul.
- Hipertensiunea arterială.
- Diabetul zaharat.
- Infecțiile miocardului.
- Cardiomiopatiile primare de origine genetică.
- Infecția cu HIV.
- Afecțiunile tiroidei.
Ca rezultat al influenței acestor factori, apare insuficiența de pompă, ceea ce duce la o scădere a volumului de sânge ejectat în fiecare bătaie și reducerea perfuziei organelor cu sânge bogat în oxigen. Ca urmare secundară, se instalează staza pulmonară din cauza unei cantități reduse de sânge preluate de inimă, urmată de congestia pulmonară și, ulterior, cea sistemică.
Disfuncția diastolică, mai puțin obișnuită în practica medicală, se datorează unei capacități reduse de umplere a cavităților inimii cu sânge, apărută din cauza unei distensii cardiace limitate determinate de boli infiltrative, hipertensiune arterială netratată care în timp conduce la rigidizarea mușchiului cardiac sau afecțiuni ale pericardului (foița care învelește inima) care exercită o constricție asupra inimii, împiedicând umplerea corespunzătoare în timpul diastolei.
Simptome
Simptomele insuficienței cardiace pot fi cronice sau pot debuta brusc, manifestându-se frecvent prin următoarele simptome și semne:
- Dificultate de respirație la efort sau chiar în repaus.
- O stare generală de slăbiciune și oboseală accentuată.
- Edeme (umflături) la nivelul membrelor inferioare.
- Tulburări ale ritmului cardiac.
- Prezența unei tuse persistente, care poate fi însoțită sau nu de wheezing (o respirație suierătoare) și care poate elimina secreții pulmonare aerate, uneori cu urme de sânge.
- Acumulare de lichid în cavitatea abdominală.
- Scăderea poftei de mâncare.
- Dificultăți în concentrare.
- Durere în regiunea precordială (în zona pieptului), în cazul în care insuficiența cardiacă acută este cauzată de un eveniment coronarian brusc, cum ar fi un infarct miocardic.
Diagnostic
Diagnosticul insuficienței cardiace la Vestmed este stabilit de către medicul specialist pe baza informațiilor adunate din anamneză, examenul clinic al pacientului și investigațiile paraclinice, cum ar fi electrocardiograma, ecocardiografia, ecocardiografia de efort, monitorizarea HOLTER, scintigrafia de perfuzie miocardică, tomografia computerizată cardiacă, rezonanța magnetică cardiacă, coronarografia sau cateterismul cardiac. După efectuarea acestor investigații, medicul poate încadra insuficiența cardiacă în una dintre cele patru etape, după cum urmează:
- Insuficiența cardiacă de grad I: caracterizată de o evoluție asimptomatică
- Insuficiența cardiacă de grad II: limitează capacitatea de efort a pacientului, manifestându-se prin apariția dispneei și oboseală accentuată
- Insuficiența cardiacă de grad III: activitățile cotidiene sunt efectuate cu dificultate
- Insuficiența cardiacă de grad IV: reprezintă cel mai sever tip de insuficiență cardiacă, determinând dispnee chiar și în repaus.
Tratament
Tratamentul insuficienței cardiace implică inițial modificări ale stilului de viață, printre care se numără:
- Ajustarea regimului alimentar pentru a preveni creșterea sau normalizarea greutății.
- Renunțarea la fumat.
- Limitarea consumului excesiv de alcool.
- Reducerea consumului de sare.
- Evitarea efortului fizic.
- Administrarea atentă a anumitor medicamente (cum ar fi antiinflamatoarele. nesteroidiene), care pot fi contraindicate în unele forme de insuficiență cardiacă.
- Limitarea aportului de lichide la mai puțin de 2 litri pe zi, recomandată în anumite cazuri de insuficiență cardiacă avansată.
Tratamentul medicamentos al pacienților cu insuficiență cardiacă are ca scop principal reducerea tensiunii arteriale, obținerea vasodilatației și eliminarea apei și sării prin creșterea diurezei. Acest lucru se realizează cu ajutorul medicamentelor antihipertensive, vasodilatatoare, inhibitorilor enzimei de conversie a angiotensinei și diureticelor. În cazul insuficienței cardiace însoțite de tulburări ale ritmului cardiac, se pot administra medicamente antiaritmice și beta-blocante, în timp ce insuficiența cardiacă severă necesită internare obligatorie pentru monitorizare atentă și administrare de tratament intravenos.
Opțiunile de tratament interventional și chirurgical pentru pacienții cu insuficiență cardiacă vizează corectarea cauzelor care determină simptomatologia specifică și includ:
- Implantarea de cardiostimulator, resincronizare electrică și utilizarea defibrilatorului pentru corectarea disfuncției electrice ale inimii.
- Montarea de stenturi și efectuarea de bypass pentru restabilirea fluxului sanguin în cazul cardiopatiei ischemice care determină apariția insuficienței cardiace.
- Înlocuirea sau reconstrucția valvelor cardiace afectate în cazul disfuncției valvulare.
În cazurile severe care nu răspund la metodele de tratament interventional sau chirurgical menționate anterior, pacienții pot fi eligibili pentru transplant de inimă și/sau plămân.
Apelează la specialiștii Vestmed
Vestmed oferă pacienților și familiilor lor informații despre patologia cardiacă, fiind nu doar un substitut pentru consultul cardiologic, ci și o resursă utilă pentru înțelegerea bolilor inimii și a opțiunilor de tratament. Vei înțelege mai bine ce măsuri trebuie luate pentru prevenirea bolilor de inimă, ce investigații se pot face pentru detectarea lor precoce și ce soluții terapeutice există atunci când ele sunt depistate. Dacă ai simptome asociate afecțiunilor cardiovasculare, adresează-te medicilor noștri pentru un consult de specialitate.
