Cunoscută și sub denumirea de tendinita de Quervain sau sindrom de Quervain, este una dintre cele mai frecvente tendinopatii ale mâinii și antebratului, alături de degetul ”în resort”.
Această patologie implică tendoanele care ajută la extensia degetului mare, și anume tendonul extenor scurt al policelui (TESP) și tendonul abductor lung al policelui (TALP). La baza degetului mare, acestea trec printr-un tunel, numit primul compartiment extensor sau compartimentul de Quervain. În tendinita de Quervain apare un conflict între acest compartiment și tendoanele care îl traversează.
Cum se manifestă maladia de Quervain?
Durerea localizată la baza degetului mare este cel mai frecvent simptom. Durerile se intensifică la mișcarea policelui și la apucarea obiectelor.
Adesea se poate palpa o proeminență la baza degetului mare, din cauza inflamării tecii tendoanelor.
Diagnosticul clinic al maladiei de Quervain se realizează prin manevra Eichoff modificată, numită si Testul Finkelstein.
Pașii pentru realizarea testului Finkelstein sunt:
Policele este dus în palmă și este apucat (inconjurat) de celelalte patru degete.
Apoi, mâna este îndoită din încheietură către degetul mic
Dacă apare o durere la baza degetului mare, testul este pozitiv și diagnosticul este sugestiv pentru Maladia de Quervain.
Ecografia ne ajută în completarea diagnosticului și pentru a detecta posibilele variații anatomice.
Care sunt cauzele și factorii de risc pentru tenosinovita de Quervain?
Printre cauzele principale ale apariției acestei patologii se enumeră suprasolicitarea compartimentului prin folosirea intensă a mâinii în diverse activităti repetitive.
Activitățile precum handbalul, voileiul, bowlingul, pescuitul, utilizarea îndelungată și frecventă a mouse-ului și a tastaturii, reprezintă factori predispozanți pentru această patologie.
Maladia de Quervain este denumită și ”tenosinovita mămicii”, fiind asociată cu modificările hormonale care apar în timpul sarcinii și cu poziția articulației la ținerea copilului în brațe.
Toate activitățile care presupun mișcări repetitive de apucare, ciupire, tragere sau împingere, predispun de asemenea la apariția acestei boli.
O altă cauză posibilă de apariție a tenosinovitei de Quervain o reprezintă variațiile anatomice tendinoase sau prezența de mușchi aberanți la nivelul compartimentului I al extensorilor.
Care sunt opțiunile de tratament?
Tratamentul nechirurgical implică imobilizarea în atelă, tratament antiinflamator și infiltrații locale cu agenți de lubrefiere și cu rol antiinflamator. Acest tratament este eficient doar în fazele incipiente ale bolii.
Tratamentul chirurgical este indicat în fazele avansate sau în cazurile care nu răspund la tratamentul conservator. Intervenția presupune înlăturarea conflictului dintre tendoane, teaca care le înconjoară și retinaculul care le acoperă.
Intervenția chirurgicală se realizează în anestezie locală, printr-o tehnică minim invazivă, cu o recuperare rapidă și o cicatrice aproape insesizabilă după vindecare.
