Neurologie

Scleroza multiplă: cauze, simptome, tratament

Ce este scleroza multiplă?

Scleroza multiplă, cunoscută și sub denumirea de scleroză în plăci, reprezintă o afecțiune neurologică progresivă asociată cu o considerabilă incidență socio-economică, afectând peste 2 milioane de pacienți la nivel global. Această boală are o predilecție pentru populația tânără, cu o frecvență semnificativă în rândul celor cu vârste cuprinse între 20 și 40 de ani. De asemenea, femeile prezintă un risc de trei ori mai mare de a dezvolta această patologie în comparație cu bărbații.

Manifestările sclerozei multiple variază în funcție de tipul specific al bolii și caracteristicile individuale ale fiecărui pacient. Este important de subliniat că, deși nu există o vindecare absolută pentru această afecțiune demielinizantă, există modalități de tratament disponibile.

Speranța de viață a pacienților cu scleroză multiplă nu este, în general, redusă, însă aceștia se pot confrunta cu numeroase provocări pe parcursul vieții. Cu toate că boala nu poate fi eradicată complet, cercetarea în domeniul terapiilor eficiente este în plină desfășurare, conducând la lansarea continuă a unor noi medicamente.

 

Cauzele sclerozei multiple

Scleroza multiplă se încadrează în categoria bolilor autoimune, unde sistemul imun atacă componentele sau celulele propriului organism, considerându-le în mod eronat ca fiind străine. Printre afecțiunile autoimune neurologice se numără cele din spectrul neuromielitei optice, encefalomielita diseminată acută, encefalitele autoimune, sindromul Guillain-Barré și miastenia gravis.

Este esențial de subliniat faptul că pacienții cu scleroză multiplă prezintă un risc crescut de a dezvolta și alte boli autoimune, cum ar fi tiroidita autoimună, afecțiuni inflamatorii la nivelul intestinului și psoriazis. Deși inițial a fost considerată o afecțiune a substanței albe, cauzată de inflamație și demielinizare, studiile recente arată că scleroza multiplă afectează global creierul, implicând și substanța cenușie și prezentând o componentă degenerativă.

Demielinizarea presupune pierderea stratului izolator și protector de mielină al neuronilor, ca urmare a proceselor inflamatorii, conducând la o funcționare suboptimală. Procesele degenerative sunt încă mai puțin înțelese, însă atrofia cerebrală, caracterizată prin pierderea de țesut, reprezintă unul dintre efectele acestora. Totuși, cercetătorii au început să observe vindecări ale leziunilor demielinizante, iar astfel se explorează tot mai mult posibilități de regenerare neuronală.

Ipoteza actuală sugerează că aceste procese sunt declanșate de un factor din mediu în contextul unei susceptibilități genetice. Cercetarea activă în acest domeniu este esențială atât pentru o înțelegere mai precisă a mecanismelor cauzatoare, cât și pentru dezvoltarea tratamentelor eficace.

 

 

Factori de risc asociați cu scleroza multiplă

Există mai mulți factori de risc asociați cu dezvoltarea proceselor din scleroza multiplă:

 

    • Fumatul. Consumul de tutun este asociat cu un risc crescut de scleroză multiplă, iar acest risc crește odată cu nivelul de fumat. De asemenea, expunerea la fumat pasiv este considerată nocivă.

 

    • Infecția cu virusul Epstein Barr. Analizele efectuate asupra majorității pacienților cu scleroză multiplă indică prezența unei infecții anterioare cu virusul Epstein Barr, un virus din familia herpesvirusurilor umane asociat cu mononucleoza la adulți.

 

    • Obezitatea. Prezența obezității este un factor de risc în dezvoltarea sclerozei multiple.

 

    • Deficitul de vitamina D și expunerea redusă la soare. Populația din nordul Americii și Europei, cu o expunere mai redusă la soare și, implicit, un deficit de vitamina D, prezintă un risc crescut de a dezvolta scleroză multiplă.

Pe lângă acești factori, s-au identificat peste 200 de variante genetice cu un risc crescut asociat sclerozei multiple. Cu toate acestea, boala nu este ereditară, iar riscul este ușor mai mare în rândul rudelor de gradul I ale pacienților cu scleroză multiplă. Pentru varianta agresivă a sclerozei multiple, factorii de risc includ debutul multifocal, frecvența crescută a puseelor cu dizabilitate reziduală, încărcătura mare de leziuni evidențiate prin imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) și apartenența la etnia africană.

 

Simptomele sclerozei multiple

Scleroza multiplă se clasifică în funcție de evoluție în trei tipuri distincte:

 

    • Scleroza multiplă recurent-remisivă. Aceasta reprezintă forma cea mai întâlnită (85%) și se caracterizează prin pusee de inflamație sau exacerbări, în care pacienții experimentează simptome neurologice timp de cel puțin 24 de ore, excluzând factori precum infecții, febră sau expuneri la temperaturi extreme. Procesul de recuperare poate dura săptămâni sau chiar luni. Simptomele frecvente în timpul puseelor includ tulburări de vedere, cum ar fi vedere încețoșată sau câmp vizual afectat într-un singur ochi (nevroză optică), deficite motorii (pareze) sau tulburări de sensibilitate (amorțeală, furnicături) într-un braț sau/și picior, precum și tulburări de coordonare și mers.

 

    • Scleroza multiplă secundar progresivă. Această formă debutează cu pusee care nu se recuperează complet, lăsând un deficit neurologic rezidual care se acumulează treptat în timp.

 

    • Scleroza multiplă primar progresivă. În această formă, nu există pusee inițiale. Boala evoluează progresiv, cu o agravare constantă sau semnificativă de la debut.

Pe lângă aceste categorii, există și două manifestări ale sclerozei multiple care nu îndeplinesc încă criteriile pentru un diagnostic definitiv:

 

    • CIS (Clinically Isolated Syndrome – Sindromul Clinic Izolat). Primul episod de simptome neurologice care se presupune a fi cauzat de procese demielinizante la nivelul sistemului nervos central.

 

    • RIS (Radiologically Isolated Syndrome – Sindromul Radiologic Izolat). Leziuni caracteristice sclerozei multiple descoperite întâmplător în timpul unui RMN efectuat pentru alte afecțiuni.

Pacienții cu aceste două forme necesită o monitorizare atentă, iar în unele cazuri, inițierea tratamentului poate fi indicată chiar dacă diagnosticul nu este stabilit definitiv.

 

Diagnosticul sclerozei multiple

Suspiciunea de scleroză multiplă se ridică inițial în mod clinic atunci când pacientul prezintă simptome sugestive pentru o leziune demielinizantă la nivelul sistemului nervos central. Confirmarea acestui diagnostic are loc ulterior prin intermediul mai multor investigații:

Imagistica prin Rezonanță Magnetică (IRM). Aceasta include investigații la nivel cerebral și, eventual, la nivelul coloanei vertebrale, utilizând substanță de contrast. Acestea evidențiază leziunile demielinizante, fie că sunt active sau sechele.

Analiza lichidului cefalorahidian. Recoltat prin puncție lombară, acesta furnizează informații relevante pentru diagnostic prin identificarea eventualelor modificări asociate sclerozei multiple.

Potențiale evocate. Acestea sunt teste, în special cele vizuale, care măsoară răspunsurile sistemului nervos la stimuli specifici.

Analize de sânge specifice sclerozei multiple. Acestea sunt efectuate pentru a exclude alte afecțiuni care pot prezenta simptome similare cu cele ale sclerozei multiple.

 

Tratamentul la Clinica Vestmed

La momentul actual, Clinica Vestmed dispune de o gamă diversificată de terapii medicamentoase, cunoscute sub denumirea de „terapii imunomodulatoare”, cu modalități variate de acțiune, frecvență și mod de administrare (oral, injectabil – intramuscular, intravenos, subcutanat), precum și profiluri diferite de efecte adverse. Aceste terapii sunt concepute pentru a reduce frecvența exacerbărilor, a limita leziunile evidențiate prin imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) și a amâna apariția deficitelor, cu mențiunea că nu asigură vindecarea acestora. Tratamentele imunomodulatoare demonstrează eficacitate în special în stadiile incipiente ale bolii, când procesele inflamatorii sunt predominante. Obiectivul terapeutic ideal (însă dificil de atins pe termen lung) este NEDA (no evidence of disease activity – absența semnelor de activitate a bolii), caracterizată de absența puseelor, lipsa noilor leziuni la IRM și absența acumulării de dizabilitate.

În cadrul clinicii, există două tipuri de abordări în inițierea tratamentului pentru scleroza multiplă:

 

    • Strategia de inducție. Această abordare implică începerea tratamentului cu un medicament puternic, dar cu riscuri mai ridicate.

 

    • Strategia de escalare. Se începe cu un tratament mai puțin agresiv, caracterizat printr-un profil de siguranță mai bun pe termen lung. Ulterior, în funcție de evoluția bolii, se poate opta pentru tratamente mai puternice.

Alegerea unei terapii specifice și a strategiei asociate se bazează pe o decizie partajată, implicând pacientul, și se ia în considerare atât riscurile bolii în sine, cât și riscurile asociate medicamentelor disponibile. Indiferent de opțiunea aleasă, este crucială inițierea tratamentului în fazele incipiente ale bolii.

În general, nu se recomandă întreruperea tratamentului imunomodulator în cursul bolii, deoarece studiile indică faptul că un procent semnificativ dintre pacienți care au întrerupt tratamentul au prezentat noi simptome. În situația unui puseu, terapia cu corticosteroizi este indicată și, de obicei, se administrează intravenos pe o durată de câteva zile pentru a reduce durata puseului.

 

 

Monitorizarea la Clinica Vestmed

Atât înainte, cât și după inițierea tratamentului, și în funcție de medicamentul prescris, este esențială monitorizarea regulată prin analize de sânge, cum ar fi hemoleucograma, funcția hepatică, funcția tiroidiană, anticorpii antivirus JC, precum și teste pentru infecții latente (hepatita, HIV, TBC). De asemenea, monitorizarea prin electrocardiogramă (EKG) poate fi indicată în anumite cazuri.

Odată ce tratamentul a fost inițiat, este crucială monitorizarea clinică și imagistică, prin intermediul investigațiilor prin rezonanță magnetică (IRM), pentru evaluarea eficacității strategiei terapeutice adoptate și pentru intervenții prompte în situația în care rezultatele indică o eficacitate suboptimală. Acest demers are scopul de a asigura o abordare personalizată și adaptată evoluției individuale a pacientului.

 

Apelează la specialiștii Vestmed

Descoperă soluțiile personalizate pentru gestionarea sclerozei multiple la Vestmed! Echipa noastră de medici neurologi specializați te va ghida în fiecare etapă a tratamentului. Prin terapii avansate, comunicare deschisă și monitorizare atentă, împreună facem ca diagnosticul de scleroză multiplă să nu fie o provocare imposibilă. Programează oi consultație și începe călătoria către o viață mai activă și echilibrată!

Medici neurologie

Dr. BODOR ATTILA-CSABA

Neurologie

Dr. Amalia Cornea

Neurologie

Dr. Andra Spilcă

Neurologie

Dr. Răzvan Velcean

Neurologie